Assassin's Creed 2

Zilele trecute am jucat si terminat Assassin's Creed 2. Hai sa o spun de la inceput, AC2 este un joc superb ce isi depaseste prequelul la toate capitolele. S-au dus grindurile de mini-questuri ca sa ajungi la tinta prin omorarea careia vei avansa plotul, s-au dus nenumaratii cersetori ce te impingeau pe strazi in toate partile, s-au dus narativul principal simplist si focusarea pe stilul sandbox. Acum avem de a face cu un joc mult mai axat pe firul narativ principal in timp ce modul sandbox al jocului primeste un loc mai in spate. Un rol de suplinire cand nu avem chef sa inaintam in story. Un story care este foarte bine gandit dealtfel.
Pe langa deja cunoscuta tesatura dintre prezent si trecut acum ne plimbam printr-o lume renascentista extrem de complicata. Plina de intrigi si de tradari, masoni si asasini. Unde mai pui ca totul se petrece in Italia renascentista si la fel ca si in primul esacaladarea unui lookout point si sincronizarea cu imprejurimile provoaca un sentiment de placere la vederea de sus a oraselor-state italiene cu istorie gen Venetia si Florenta. Si va rog sa va faceti o lume de bine si sa jucati cu vocile pe italiana si subtitrari in engleza. Vocile de macaronari adauga foarte mult la atmosfera pe langa engleza pocita cu italiana si accente a la Mario si Luigi.
Practic AC2 are doar doua minusuri. Primul ar fi acronimul care aduce a Asheron's Call 2. Si al doilea ar fi ca este cam usor. Practic poti sa te bati cu treizeci de garzi deodata caci tot ce trebuie sa faci este sa tii garda si sa apesi pe strike cand te ataca. OK pentru unii trebuie sa schimbi tactica, cum ar fi sa dezarmezi soldatii cu polearms sau sa dodge+strike la atacurile brutelor. Adica a soldatilor cu heavy armor. Sunt sigur ca pentru cei mai masochisti dintre noi exista o setare pentru a spori dificultatea jocului pentru a le oferi o experienta de joc mai grea.
Sa nu uit de multiplele mini-firuri narative din joc. Cam toate se rezuma la "gaseste X obiecte din felul acesta" dar mai toate se joaca altcumva. De exemplu trebuie sa aduni 30 de codex pages cu care vei construi o harta pentru a afla locatia Vault-ului. Ce Vault? Pai Vault-ul unde il gasesti pe Dumnezeu, desigur.
Dupa aceea avem glyph-urile care sunt in numar de 20 si la descoperirea carora va trebui sa rezolvi un puzzle destul de complicat si care te va recompensa cu a douazecea parte dintr-un filmulet antic. In film vedem chiar pe parintii umanitatii si o mica parte din inceputul sfarsitului. Dupa aceea ar fi statuile de la vila proprietate personala si nu in ultimul rand cele sase morminte ale vechilor asasini. Morminte care se navigheaza in cel mai pur stil Prince of Persia si la finalul carora veti gasi cate un sigiliu. Dupa ce le aveti pe toate sase puteti sa va delectati cu armura lui Altair, eroul din primul joc.
Si ca tot am adus vorba de vila personala trebuie sa aduc aminte ca ea este un fel de vaca de bani. O cetate in care la inceput bagi bani sa o restaurezi dupa care stai relax si aduni odata la 20 de minute zeci de mii de florini. Ce sa faci cu banii? Pai sa-ti iei arme, haine, armuri, upgradeuri la ustensile si multe alte chestii interesante in cel mai pur stil RPG-istic.
Ca sa inchei reviewul meu pentru acest joc, AC2 este un joc superb care trebuie jucat de orice fan al seriei sau al jocurilor de tip 3rd person action. Toate modificarile aduse jocului sunt plusuri si m-am bucurat cand la credits am vazut la colaboratori si nume de romani de la Ubisoft Romania.

Iar pe final, nu uitati: "nothing is true, anything is permitted".